Frunza amortita, galbena, batrana
Vine iarna, peste codrii e stapana
Si ingheata fara mila apele.
Amortite, infiorate isi leagana undele.
Pustietatea-i sura prin zavoi
Plang de dor pomii ramasi goi
Triluri ce se auzeau, acum o vara
Sunt ecouri ce se pierd in coarda de vioara.
Prevestind a moarte, vulturii tipa dupa prada
Caprioare speriate, amortite in zapada
Iara lupii in haite urla a pustiu
Se lasa noaptea, e ger si e tarziu.
Din norii grei, apare luna palida, inghetata
N-ai zice ca-i ea, cea de altadata
Cu sclipiri din balta calda, catifelata
Sub raza ei, tinerii jurau dragoste curata
Frunza amortita, galbena, batrana
Vine iarna, peste codrii e stapana
Tu, copac cu falnicele-ti ramuri
Mandru, stateai cu crengile in flamuri
Iara vantul cobzar batran si ragusit
Speriat, printre ramuri suiera necontenit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu