Trasnet de frunzis se aude,
Prin padurea deasa, milenara.
Lumina, de soare se ascunde,
Prin verdeata cruda, rara.
Vantul furisandu-se printre ramuri,
Parca ne canta la chitara.
Subtirel cu dezacorduri,
De cu zori si pana'n seara.
Si'n racoarea lui placuta,
Unda râului tremuratoare
Curge lin si atent, asculta !
Murmur ce trece dincolo de izvoare.
Toropeala verii se inteteste
In calduri molipsitoare
Vietatile isi ascund ale lor feţe
In tufisuri la racoare.
Dincolo de zarea prafuita
Se intuneca a lene zarea.
Nori grei de furtuna se agita
Intre ei , nervosi tin cuvantarea.
Si-au hotarat cu totii impreuna,
Spre padure sa porneasca
Dezlantuiti de vanturi si furtuna
Toropeala sa starpeasca.
In ropotele dese ce se aud,
Furnicute, melci si gaze
Alarmate, disperate se ascund,
Pe sub copaci, radacini si frunze.
Potopul ca o oaste de razboi
Cuprinde totul intr-o clipa
Rupand crengile copacilor, de frunze-i lasa goi.
Padurea vuieste, se agita
Iar frica se infiripa.
Risipindu-se usor la vale
Norii, razbunati isi ia talpasita
Iesindu-le biruitor in cale,
Din nou molipsitoarea, arsita.
Hei, dar, iata cum apare iara,
Vantul racoros si bland.
Seara usor se strecoara,
Torcand fuioare de intuneric, rand pe rand.
Iara dâra de lumina vaga,
Ce se stinge-n departare
Un semn pentru natura intreaga
Ca e timpul de culcare.
Covor de noapte, tesut pe indelete
Apare sclipitoare, mandra luna
Incurcata in auriile ei plete
Ne ureaza "Noape Buna !".
si frunzele freamata, soptind incetisor...dar cine s-auda cand spun *somn usor*??
RăspundețiȘtergere