Iubire De Gheata...

A venit din nou iarna .....
Iubirea, ca un fulg plapand de nea, aluneca usor.
Lacrimi pe obraz se preling incetisor
Pe ochiul stelei de la geam.
Asa cum stam la masa si plangeam...


Fulgul de nea parea gelos pe lacrima mea curata!
Desprinsa din taina calda a iubirii
Stia ca niciodata nu v-a avea o inima sa-i bata!
El era de gheata, lipsit de sentimentul firii!


Parea o printesa ce libera se credea, 
Mandrindu-se in faima ei de stea!
Iubirea, in fala ei imaculata,
Habar nu avea ca se va topi vreodata!


Iubirea mea dusa de vant se inalta ca o naluca!
Si in plutirea ei avea un dor de duca...
Te priveam prin geamul aburit.
Pentru o clipa, am crezut ca te-ai topit!


Hei, tu, nazdravana zglobie!
Pentru o clipa mi-am dorit iubirea mea a ta sa fie!
Dar, gandindu-ma la tine, nicidecum...

Sufletul meu e plin de zbucium!


Iubirea mea, o cred nemuritoare!
Iar jocul tau se va topi in raza stropului de soare!
Iubirea mea renaste! Din nou... si din nou...
Asemeni nemuritorului tangou!


Iubirea plapanda, ca de nea, aluneca incetisor...
Cu un ultim dans in ninsoare se pierde usor.
Privesc pe ochiul sticlei de la geam.
Pentru o clipa, am crezut ca ai inteles ce spuneam!
Dar m-am inselat! Tu niciodata nu mai ascultat!